Subiectul migrației domină summitul liderilor Uniunii Europene de la Bruxelles

Subiectul migrației domină summitul liderilor Uniunii Europene de la Bruxelles, în timp ce apelurile pentru externalizarea procedurilor de azil și accelerarea deportărilor devin din ce în ce mai puternice, în ciuda avertismentelor ONG-urilor că această abordare ar pune în pericol drepturi fundamental.

La reuniune vor fi abordate, de asemenea, invazia Rusiei în Ucraina, criza din Orientul Mijlociu, situația din Georgia, Moldova și Venezuela, precum și eforturile de a stimula competitivitatea UE.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat să își facă apariția personal.

Pe lângă migrație, liderii UE urmează să discute despre sprijinul acordat Ucrainei și despre inițiativa G7 de a acorda Kievului un împrumut în valoare de 45 de miliarde de euro, care va fi rambursat în întregime din profiturile excepționale ale activelor înghețate ale Rusiei, scrie Euronews.

În mai 2024, blocul comunitar a finalizat o revizuire cuprinzătoare a normelor sale privind azilul

În ciuda acestui eveniment, pe care Bruxelles-ul l-a salutat ca fiind „istoric”, și rezultatul a patru ani de negocieri dificile, un număr tot mai mare de guverne au cerut mai multe măsuri pentru a opri trecerea neregulamentară a frontierelor și pentru a reduce numărul cererilor de azil, care a ajuns la 1.129.000 anul trecut.

În ultimele luni, Germania a reintrodus controalele la toate frontierele terestre, Țările de Jos au solicitat (fără succes) o clauză de exceptare, iar Ungaria a amenințat că va transporta migranți „gratuit” în Belgia, ca represalii pentru o hotărâre a CEJ.

O idee care a devenit destul de populară este înființarea așa-numitelor „centre de returnare” în afara teritoriului UE. Conform acestui plan netestat, țările ar transfera migranții ale căror cereri de azil au fost respinse către aceste centre externe și i-ar face să aștepte acolo până la finalizarea procesului de deportare.

Proiectul a fost prezentat în luna mai de o coaliție de 15 state membre într-o scrisoare comună și a dobândit treptat un grup mai mare de susținători, chiar dacă nimeni nu a îndrăznit încă să furnizeze elemente specifice, cum ar fi o locație potențială pentru aceste centre.

Scrisoarea a avansat și alte propuneri de externalizare a politicii privind migrația, inclusiv salvarea migranților aflați în ape mari și ducerea lor într-o țară din afara UE, unde cererile lor de azil ar fi prelucrate. Această logică stă la baza protocolului Italia-Albania, care este deja operațional. Cu toate acestea, Tirana a avertizat că protocolul este „exclusiv” valabil pentru Italia.

Noi solicitări au venit săptămâna trecută, când un alt grup de 17 țări europene a cerut o „schimbare de paradigmă” privind deportările, în care guvernelor „trebuie să li se acorde puteri”.

Profitând de acest moment, Ursula von der Leyen și-a exprimat cea mai explicită susținere de până acum pentru „centrele de returnare”.

Într-o scrisoare în zece puncte adresată liderilor UE, von der Leyen a promis o nouă abordare a expulzărilor, folosind vizele și politicile comerciale ca pârghii pentru a convinge țările reticente să își accepte cetățenii. Ea a vorbit, de asemenea, despre revizuirea normelor pentru a permite reținerea și expulzarea celor considerați o amenințare la adresa ordinii publice.

Spania: „centrele de returnare” ar fi contrare drepturilor omului

Guvernul spaniol și-a manifestat opoziția față de „centrele de returnare”, susținând că proiectul ar fi contrar drepturilor omului, ar implica costuri uriașe și nu ar aborda cauzele profunde ale problemei, deoarece migranții găzduiți în aceste centre ar putea să nu fie niciodată acceptați de țările lor de origine și să fie lăsați într-o situație incertă perpetuă în responsabilitatea UE.

Spania, Germania, Franța, Belgia și Suedia se numără printre țările care fac presiuni pentru accelerarea punerii în aplicare a reformei migrației convenite în mai, deoarece, în opinia lor, blocul comunitar nu își poate permite să aștepte doi ani până când cele cinci legi vor deveni aplicabile.

În schimb, Ungaria și Polonia au decis să își reafirme opoziția, promițând să ignore complet legislația, deși aceasta este obligatorie pentru toate cele 27 de state.

Polonia, în special, a mers și mai departe, sugerând o „suspendare temporară a dreptului de azil”, ca un ecou al legii de urgență pe care Finlanda a introdus-o în vară.

Varșovia susține că măsura este necesară pentru a face față migranților pe care Belarus îi împinge la graniță ca parte a unui război hibrid.

Premierul grec avertizează împotriva propunerilor de externalizare a politicii UE în materie de azil

Într-un interviu acordat Financial Times, Kyriakos Mitsotakis și-a exprimat scepticismul cu privire la apelurile de a implementa modelul Italia-Albania în întreaga UE.

„Permiteți-mi să fiu atent aici. Acesta este un acord bilateral. Nu știu dacă ar putea fi reprodus la nivel european”, a spus el. „De asemenea, trebuie să vedem dacă funcționează cu adevărat. Aceste persoane sunt prelucrate în conformitate cu legislația italiană privind azilul și, indiferent ce se întâmplă cu ele, într-un fel sau altul, vor fi returnate în Italia. Dacă ar fi să facem acest lucru la nivel european … unde s-ar duce?”

Mitsotakis a făcut apel la UE să crească migrația legală în paralel cu eforturi să reducă migrația ilegală, deoarece există o nevoie critică de lucrători calificați și necalificați în economia Europei.

Mitsotakis a declarat că Grecia a salvat „mii de oameni pe mare”, dar a subliniat că „vom face dificilă sosirea migranților”.

Liderul grec a făcut apel la Bruxelles să își dubleze eforturile pentru a crește numărul de migranți refuzați care sunt expulzați, care în prezent este de 20%.

Foto: Profimedia

CITIȚI ȘI: